Tragic accident rutier in Ungaria. 7 turisti romani au murit

Şapte români au murit şi alţi 16
au fost răniţi într-un tragic accident rutier în sudul Ungariei, în apropierea localităţii Mako. Un autocar românesc cu turişti a intrat în coliziune cu un camion-platformă, al cărui şofer era tot român. În urma impactului, autocarul s-a răsturnat pe calea ferată paralelă cu şoseaua. În autovehicol se aflau 35 de români, care se îndreptau spre Szeged. Şoferul camionului şi şase turişti au murit pe loc, alte trei persoane fiind grav rănite. 13 pasageri au suferit răni uşoare.

Curtea lui Traian Basescu, revendicata la CEDO

De 16 ani, un roman se lupta pentru o parte din terenul pe care se afla resedinta prezidentiala. Acum, el cauta la Curtea Europeana dreptatea refuzata in tara.

Opt romani, deposedati abuziv in 1960 de proprietatile pe care le aveau pe malul Lacului Floreasca, au revendicat de-a lungul ultimilor 16 ani curtea in care se afla resedinta prezidentiala Vila Lac 3.

Dupa ce au pierdut ani intregi prin tribunale, sapte dintre ei s-au lasat pagubasi subit, in 2004, si si-au vandut drepturile litigioase unor „baieti destepti”, cu trecere la RAAPPS, care au intors imediat situatia in favoarea lor.

Unii au obtinut terenuri chiar in curtea Vilei Lac 3, altii au primit, „in echivalent”, terenuri mult mai mari
in nordul Capitalei, pe o reteta deja patentata, de care a beneficiat si celebrul Costica Constanda.

Un singur proprietar original a ramas pe baricade, refuzand cu incapatanare sa cedeze ofertelor venite periodic de la intermediari. Dupa ce a epuizat toate caile de a-si obtine proprietatea in instantele din tara, omul asteapta azi dreptatea de la CEDO. Daca va castiga, statul roman ar putea sa-i plateasca cel putin doua milioane de euro, valoarea la care este evaluat terenul.

Cazul lui dezvaluie insa mecanismele perfectate in ani prin care o mana de oameni cu influenta au reusit sa puna mana pe cele mai valoroase terenuri ale Capitalei, prin deposedarea unor proprietari in varsta, fara pile sau perspective de a supravietui proceselor.

Pradarea parcurilor Jianu si Bordei

In 1940, Parcul Jianu facea parte din patrimoniul Bancii Marmorosch Blank&Co., la fel ca si Parcul Bordei, cele doua terenuri fiind despartite de strada Turgheniev si dispuse pe malul sudic al Lacului Floreasca.

Parcul Bordei a fost cumparat de primarie, pentru utilitate publica, in timp ce Parcul Jianu a fost parcelat si vandut cetatenilor care au avut bani ca sa-si faca o casa in zona. Intins pe mai bine de un hectar, Parcul Jianu a fost despartit in doua de actuala strada Dante Alighieri.

In partea de nord a strazii, pe 4.000 mp, avem azi proprietatea de protocol ce adaposteste Vilele Lac 3 si Lac 2, iar la sud e Cartierul Primaverii.

Pentru cele doua celebre intinderi imobiliare, statul comunist a deposedat, in 1960, 24 de cetateni, fara sa-i despagubeasca.
Decretul 166, prin care oamenii si-au pierdut averile, nu a fost insa publicat niciodata, astfel ca azi, teoretic, terenul ar fi tot in posesia oamenilor, daca autoritatile democrate nu s-ar fi ingrijit sa nu se intample asta.

Proprietarii nu supravietuiesc proceselor

Opt familii imparteau terenul situat la nord de strada Dante, pe malul Lacului Floreasca. Printre ele, Margareta si Dumitru Constantinescu, care au cumparat 690,80 mp, doua loturi pentru case, pe strada Dostoievschi, in 1948. Familia Constantinescu a incercat, dupa 1990, sa-si recapete terenul.

Asa a inceput seria proceselor conform Codului Civil, care ocrotea dreptul de proprietate si prevedea despagubiri celor deposedati abuziv (articolele 480-481), procese carora familia Constantinescu nu le-a supravietuit. In 2002, Dumitru Constantinescu a murit, lasandu-i nepotului sau, Dumitru Bengulescu, dreptul de a lupta mai departe pentru teren.

„Toate cele opt familii deposedate au cerut in instanta terenurile, dar niciuna nu a obtinut sentinta de retrocedare in baza Codului Civil sau a Legii 33/1994 (a exproprierii pentru utilitate publica - n.r.). In 2001, conform Legii 10, am depus toti notificari la primarie. Unora li s-a sugerat sa notifice RAAPPS, desi nu exista niciun act cum ca terenurile ar fi fost in administrarea
sau inventarul RAAPPS. Eu am refuzat sa notific regia, stiind ca e un aranjament. La vremea aceea, Elena Udrea era consiliera la primarie si avocat la RAAPPS. Ceilalti sapte au facut-o, pentru ca in 2004 sa-si cedeze brusc drepturile in favoarea unora ca Bartolomeu Finis, Bittner si altii”, povesteste Dumitru Bengulescu, ultimul proprietar din Parcul Jianu.

Intra in scena intermediarii

Bengulescu a cerut si el, in repetate randuri, in instanta, sa fie despagubit la adevarata valoare a terenului sau sa i se acorde un teren echivalent in alta parte.

„La 4.000 de euro/mp, cat valoreaza acum terenul, ar trebui sa primesc cel putin doua milioane de euro. Plus
despagubiri pentru perioada in care RAAPPS a castigat bani de pe urma inchirierii vilei”, socoteste Bengulescu.

Cum „dreptatea nu e pentru catei”, solutia aplicata altora nu a fost valabila si pentru Bengulescu. De exemplu, in cazul proprietarei C.R.L. care a revendicat 303 mp in aceeasi zona. Femeia a fost despagubita, in 2004, de RAAPPS cu 1,5 hectare in Pipera, pentru cei 300 mp de la Vila Lac 3.

„Ea isi cedase anterior drepturile litigioase, pentru o suma infima, a zecea parte din valoarea terenului din Floreasca, cam 200.000 de euro, unui individ care a obtinut acest schimb avantajos de la RAAPPS si care a castigat de zece ori de pe urma terenului primit in Pipera”, explica Bengulescu.

El spune ca a primit telefoane de la diversi avocati, in special in preajma recursurilor sau in fazele in care procesele se apropiau de Curtea de Apel.

„Unchiul meu a primit mai multe telefoane cand traia. Eu am primit numai trei si am fost abordat in acelasi stil insinuant cand am fost in audienta la fostul director al RAAPPS, Cristian Vlaicu, de catre un asa-zis jurist de acolo. Practic, ni se propunea cumpararea drepturilor litigioase in timp ce Curtea tinea recursul pe loc pana se perfecta contractul de cesionare a drepturilor. Apoi, Curtea decidea ca exproprierea a fost ilegala si imputernicea regia sa ofere terenuri in compensare”, dezvaluie sistemul
proprietarul Bengulescu.

PESTE APA

Vila Lac 3: chiriasi celebri, proprietari dubiosi

Vila Lac 3 a fost inchiriata de RAAPPS lui Ion Tiriac, din 1990 pana in 2005, cand a devenit resedinta presedintelui Traian Basescu.

Dupa ce s-a instalat acolo, presedintele a aflat ca o parte din curte fusese castigata de Alexandru Bittner. Basescu a declarat atunci, la Radio Guerrilla, ca a dispus SPP „sa mute gardul si sa-i cedeze omului pamantul pe care l-a castigat in instanta”.

In aceeasi curte, insa Bartolomeu Finis cumparase doua loturi de la doi fosti proprietari, Alexandrina Daba si Anca Luiza Floristeanu, ajungand sa detina 900 de metri patrati, dupa cum chiar el declara in ziarul „Cotidianul”, in 2006.

Finis a recunoscut si pretul mic platit proprietarilor, dar l-a motivat prin „riscurile asumate” in eventualitatea ca dadea banii, dar nu-si mai capata terenul de la RAAPPS.

Fostul director al RAAPPS, Cristian Vlaicu, isi aminteste de dispozitia presedintelui de a muta gardul resedintei Vila Lac 3 pentru retrocedarea terenurilor, dar, „dupa cum stiti, conform algoritmului, ce propune PD nu face PNL”, motiveaza azi PD-istul Vlaicu.

El nu vede nicio ilegalitate in atribuirea Vilei Lac 3 presedintiei, in timp ce terenul de sub ea era in litigiu: „Era doar o bucata de teren in litigiu, nu era tot, asa ca nu conta. Oricum, daca domnul Bengulescu nu a castigat, inseamna ca nu avea acte, chestiunile astea cu drepturile litigioase sunt povesti”.

Vlaicu recunoaste insa imediat ca printre cei pusi in posesie in curtea presedintelui se afla omul de afaceri Bartolomeu Finis. „Oricum, nu se prea poate face nimic cu terenurile obtinute acolo”, ii consoleaza pe pagubiti fostul director al RAAPPS.

Mutarea gardului a fost totusi autorizata si de primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, care nu stie insa daca s-a si realizat. „Am aprobat o cerere venita in acest sens de la SPP, la inceputul anului acesta, parca. Intr-adevar, chestiunea terenurilor de acolo e foarte ciudata”, e de parere si Chiliman.

Directorul actual al RAAPPS, Georgian Surdu, a fost toata ziua intr-o sedinta importanta si nu a raspuns intrebarilor EVZ.

16 ANI

Alba-neagra cu terenuri

Cercetator de formatie, Bengulescu si-a pus meticulozitatea in slujba documentarii pana in cele mai mici detalii a cazului care l-a costat, in 16 ani de procese, mii de euro.

„Cu acte am cheltuit numai 5.000 de euro, dar traim in Romania, stiti cum costa procesele...”, spune Bengulescu. El stie ca nu mai poate astepta dreptatea decat de la CEDO, dar vrea sa atraga atentia asupra taraganarii proceselor de retrocedare, prin ilegalitati menite sa favorizeze o „mafie bine organizata a terenurilor, perfectata in timp”. Iata cronologia proceselor lui Bengulescu:

> „Decretul 166/1960 nu a fost niciodata publicat, practic statul nu are niciun act de proprietate asupra terenurilor noastre.

> Ministerul Apararii Nationale (MApN) a luat terenul in administrare. Pana acum nu exista acte care sa ateste ca terenul a fost transferat la RAAPPS.

> Totusi, la procese, MApN si-a declinat calitatea procesuala, spunand ca nu are terenul in folosinta.

> Nici in inventarul facut de Ministerul Finantelor, terenul nu figureaza pe asa-zisa lista cu bunuri proprietate publica administrate de MApN.

> Desi nu apare in acte ca administrator, RAAPPS s-a implicat in proces, facand recursuri, pe motiv ca pe terenurile revendicate ar exista adaposturi subterane strategice. Lucru infirmat insa de MApN.

> O singura data am castigat, in 2001, cand Curtea de Apel ne-a recunoscut dreptul de proprietate si exproprierea ilegala. RAAPPS a facut recurs.

> In 2004 s-a judecat recursul RAAPPS, ceea ce a dus la reluarea pe baze noi a procesului. La acest moment ceilalti sapte proprietari si-au vandut drepturile litigioase si au iesit din joc.

> In 2005, in timp ce terenul nostru inca ramasese in litigiu, guvernul atribuie ilegal Vila Lac 3, presedintiei, ca resedinta oficiala.

> Eu am continuat cu recurs in 2006 si contestatie in anulare, pierdute amandoua. Acum astept procesul de la CEDO”.

Flit peste Prut

Zeci de mii de basarabeni asteapta cu anii acordarea cetateniei romane * Desi castiga in Justitie, sunt suntati de Chiuariu pentru care patru ani e un termen rezonabil de rezolvare a unei cereri

Zeci de mii de oameni, in marea lor majoritate din Republica Moldova, asteapta de ani buni dobandirea cetateniei romane. Ei sunt insa blocati de ministerul Justitiei. Mai exact, de Comisia pentru constatarea conditiilor de acordare a cetateniei romane care functioneaza pe langa Ministerul Justitiei. Sunt dosare
chiar din 2002 peste care s-a asternut praful. Ministerul Justitiei a fost actionat in judecata din aceasta cauza si a pierdut, Curtea de Apel Bucuresti obligand institutia sa solutioneze cererea reclamantului in termen de sase luni de la data ramanerii definitive a hotararii. Decizia a fost atacata cu recurs de ministrul Tudor Chiuariu.

Pozitia liberalului s-a schimbat in momentul in care ZIUA a adresat un set de intrebari Biroului
de Presa. Dupa sase zile, timp in care ni s-a spus ca "solicitarea a fost data in lucru unui departament specializat", a venit si raspunsul. Care incepea nici mai mult nici mai putin decat cu o declaratie a ministrului. Desi ZIUA solicitase raspunsuri la intrebari punctuale, legate de tergiversarea dosarelor, Chiuariu a tinut sa precizeze ca "ceea ce s-a intamplat pana acum a fost o bataie de joc la adresa solicitantilor de cetatenie romana. Voi propune Parlamentului, in septembrie, un proiect de lege prin care vom simplifica procedura administrativa de acordare a cetateniei. Judecatorii vor fi inlocuiti din componenta Comisiei de consilieri juridici asimilati magistratilor, din Ministerul Justitiei, iar Comisia va lucra cu caracter permanent, cinci zile pe saptamana. De asemenea, vom lua toate masurile necesare pentru ca avizele diferitelor institutii sa fie acordate in termene rezonabile", a spus acesta.

Nervi pusi la incercare

Potrivit Ministerului Justitiei, din 2002 si pana in prezent au fost depuse 31.055 din partea unor basarabeni care solicitau acordarea cetateniei romane. Timp de cinci ani, din cele peste 31.000 de cereri au fost acordate doar 1085. Din cauza tergiversarii nepermise a acestor solicitari, avand in vedere ca sunt dosare depuse inca din 2002 si care nu au fost rezolvate, Ministerul Justitiei a fost dat in judecata. Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au considerat ca termenul de patru ani este "exagerat de lung, tinzand la negarea dreptului reclamantei la dobandirea cetateniei romane" si au stabilit un termen de sase luni pentru rezolvarea cererii de la data ramanerii definitive a hotararii.

Nici situatia de la Biroul Cetatenie nu este roz. Comisia care analizeaza dosarele este formata din cinci judecatori, detasati de la Tribunalul Bucuresti. Explicabil in aceste conditii de ce exista dosare vechi de cinci ani peste care se asterne praful. Nervii celor care spera ca la un moment dat vor redobandi cetatenia romana sunt pusi la incercare si de telefonul Biroului Cetatenie. La care, atunci cand nu este stricat si se intampla sa sune, nu prea raspunde nimeni. In mod normal, pe site-ul ministerului ar trebui sa fie publicate toate cererile de cetatenie, stadiul in care se afla, statistici trimestriale, anuale. Ceea ce nu se intampla. MJ sustine in privinta cererilor depuse in anul 2002 si nesolutionate pana in prezent ca petentilor li s-au solicitat documente
in completarea dosarelor, ce pana in prezent nu au fost depuse.

La judecata cu Ministerul Justitiei

Diana Domenco este una din persoanele care a ajuns la capatul rabdarii. Saturandu-se sa mai astepte un raspuns - cererea ei fiind depusa in 2002 -, a actionat in judecata Ministerul Justitiei - Comisia pentru constatarea conditiilor de acordare a cetateniei romane, Serviciul
Cetatenie. Domenco a solicitat instantei Curtii de Apel Bucuresti sa constate ca cei 4,6 ani de la data depunerii cererii de acordare a cetateniei romane nu reprezinta o perioada rezonabila de timp. A solicitat si daune morale in valoare de un leu. Si a castigat. "Curtea constata ca de la data depunerii cererii reclamantei au trecut mai mult de patru ani, termenul fiind exagerat de lung si tinzand la negarea dreptului reclamantei la dobandirea cetateniei romane. Faptul ca legea speciala nu prevede un anumit termen nu inseamna ca autoritatea parata poate sa solutioneze cererea oricand, ci solutionarea acesteia trebuie sa se faca intr-un termen rezonabil. Nici faptul ca solutionarea cererii depinde de anumite demersuri intreprinse pe langa alte autoritati nu este de natura sa justifice o intarziere de patru ani si jumatate, asa cum s-a intamplat in aceasta speta", a stabilit Curtea de Apel. Astfel, magistratii au constatat ca Ministerul Justitiei - Comisia pentru constatarea conditiilor de acordare a cetateniei romane, Serviciul Cetatenie, intarzie in mod nejustificat in solutionarea cererii depusa de Diana Domenco, motiv pentru care se impune stabilirea unui termen cert, rezonabil. "Admite actiunea formulata de Diana Domenco. Obliga paratul sa solutioneze cererea reclamantului in termen de sase luni de la data ramanerii definitive a hotararii".

Treaba Ministerului, facuta de altii

Oamenii vor sa stie daca cererea lor a fost sau nu publicata in Monitorul Oficial partea a III-a, daca s-a emis Hotararea de Guvern si daca s-a publicat in Monitorul Oficial Partea I.

Sa li se spuna care este termenul de solutionare a unei cereri. Cu aproximatie, chiar daca legea nu prevede. Sa nu fie purtati pe drumuri ani intregi, fara sa se rezolve ceva. Nu numai ca nu sunt informatii complete despre toate dosarele depuse la Biroul de Cetatenie, care zac uitate de ani si ani, dar, parca in mod intentionat, putinele date existente sunt ascunse pe site-ul Ministerului Justitiei. Sunt acolo unde n-ar trebui sa fie. Parca s-ar vrea testarea limitelor rabdarii. Cine s-ar gandi sa dea click la capitolul "Persoane autorizate" laolalta cu notari, experti tehnici
, traducatori si experti criminalisti autorizati, undeva in josul listei apare si rubrica "Cetatenie acordari". Ca si cum s-ar dori ascunderea informatiilor privind acordarea cetateniei. Ministerul Justitiei publica pe furis cateva cereri cu numere de inregistrare din 2006 si 2007, fara a aminti ceva de miile de dosare peste care s-a asternut praful. Dar ceea ce nu au facut functionarii MJ care ar trebui sa se ocupe de aceasta problema, a facut un cetatean simplu. A constituit o baza de date privind cetatenia. Probabil cel care care a creat site-ul http://cetatenie.info.tm s-a izbit de indiferenta functionarilor statului, platiti din bani publici, si s-a decis sa dea o mana de ajutor celor care au ajuns la disperare asteptand un raspuns, o informatie cat de mica de la autoritatile romane. Pe acest site se gasesc informatii ce ar fi trebuit sa fie publicate pe pagina de Internet a ministerului.

Judecatori cu jumatate de norma

Avocatul Ruslan Deleanu reprezinta in instanta mai multi cetateni basarabeni care au actionat in judecata Ministerul Justitiei. Spune ca a castigat zece procese pana acum.

"Mai multe organizatii neguvernamentale au solicitat Tribunalului Bucuresti, cel care a desemnat judecatorii din cadrul Comisiei, sa nu fie cinci judecatori in comisie, ci unul, dar care sa lucreze cu norma intreaga, avand in vedere ca cei cinci vin de doua ori pe saptamana cateva ore pe zi. Ni s-a raspuns ca solicitarea nu are acoperire legala. Probleme sunt si cu putinele persoane care au primit avizul comisiei. Sunt cazuri in care a trecut un an si nu s-a publicat nimic in Monitorul Oficial. Si depunerea cererii a devenit o problema. Au dreptul sa le depuna doar cei care sunt domiciliati de patru ani pe teritoriul Romaniei. Daca ai o intrerupere de un an trebuie sa astepti alti patru pentru a putea depune cererea. Legea nu prevede ca cei patru ani trebuie sa fie continui, fara intreruperi. Mi-a povestit un student care a mers la MJ sa depuna dosarul ca un functionar de acolo i-a spus ca intr-o luna ii expira viza de sedere in Romania, sfatuindu-l sa depuna actele la Chisinau", ne-a declarat Deleanu.

Consulatul de la Chisinau nu functioneaza

Un aspect interesant il constituie si acordarea vizelor pentru cetatenii din Republica Moldova la consulatul Romaniei din Chisinau. In conditiile in care romanii pleaca pe capete in alte state pentru a lucra la constructii, cetatenii din Republica Moldova vor sa vina in Romania pentru a munci.

Intr-o cerere adresata directorului Directiei Generale Afaceri Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, reprezentantul unei firme din Pitesti ii solicita acestuia ajutor in vederea urgentarii acordarii vizelor pentru mai multi moldoveni. Firma din Pitesti are ca obiect de activitate constructii civile si industriale, incheind un contract cu o societate din Republica Moldova pentru detasarea mai multor persoane in Romania. Numai ca de doua luni reprezentantul firmei moldovene incearca sa intre la consulatul Romaniei de la Chisinau pentru a solicita vize pentru muncitori. "Societatea din Republica Moldova incearca sa depuna cererile pentru eliberarea vizelor in vederea detasarii acestor persoane la firma din Romania. Reprezentantul acesteia sta la coada destinata persoanelor juridice la Consulatul Romaniei din Chisinau, neexistand sansa de a depune aceste cereri in urmatoarele doua luni. Va invederam ca sezonul de constructii se desfasoara doar pe perioada calda a anului, astfel incat aceasta tergiversare in procesul de eliberare a vizelor va impiedica societatea de constructii din Romania sa-si onoreze anjajamentele contractate. Incapacitatea Consulatului de a onora solicitarile de viza incalca dreptul fiecarei persoane de a obtine viza intr-un termen rezonabil, util", se mai spunea in scrisoare.

Chiuariu ataca nejustificat

Decizia a fost atacata de Ministerul Justitiei. In recursul semnat de Tudor Chiuariu se sustine ca instanta a dispus gresit obligarea MJ la solutionarea cererii reclamantei, deoarece Comisia pentru constatarea conditiilor de acordare a cetateniei romane nu face parte din minister si nu se afla in subordinea acestuia. Numai ca instanta Curtii de Apel Bucuresti a constatat ca actiunea Dianei Domenco nu a fost indreptata impotriva MJ, ci impotriva Comisiei. Lucru recunoscut si de Minister in motivele recursului. Care sustine ca hotararea este nelegala "si in considerarea faptului ca prin aceasta s-a dispus obligarea Comisiei pentru Constatarea conditiilor de acordare a cetateniei romane la solutionarea cererii reclamantei in sase luni".

Deci nu Ministerul de Justitie a fost sanctionat, ci Comisia. Astfel, daca aceasta Comisie nu face parte din minister si este independenta, cum se explica recursul inaintat de MJ? In care se mai sustine ca legea cetateniei nu prevede un termen in care cererile sa fie solutionate, termen in raport de care instanta de judecata "sa poata aprecia daca exista sau nu o intarziere nejustificata". Cu alte cuvinte, MJ considera ca o cerere poate astepta chiar si zece ani pana sa fie solutionata, deoarece legea nu prevede un termen. Dar chiar daca in lege nu se stipuleaza acest lucru, trebuie sa exista un termen. Rezonabil.

Blocare premeditata

Avocatul Aurelian Pavelescu sustine ca ministerul Justitiei este cel care blocheaza aplicarea legii privind dubla cetatenie. "Zeci sau chiar sute de mii de cereri nu sunt solutionate si nu cred ca este vorba de o intamplare. Este vorba de o blocare premeditata si cred ca este necesar ca situatia sa intre in vizorul Parchetului. Este inacceptabil ca sute de mii de oameni sa nu beneficieze de drepturi legale care le sunt garantate si prin conventiile internationale la care Romania este parte. Practic este vorba de un refuz al statului de a aplica legislatia in vigoare si cred ca cei care se ocupa de aceasta problema in ministerul Justitiei trebuie sa raspunda penal", spune acesta. Referindu-se la faptul ca exista oameni nemultumiti de modul in care Biroul Cetatenie al MJ isi face treaba, Pavelescu spune ca proasta functionare a unei institutii, a unui serviciu public intra tot sub incidenta legii penale.

De zece ani in Romania

Violeta Cibuc este o tanara din Republica Moldova, in varsta de 25 de ani care se afla de zece ani in Romania. Aici a facut si liceul si facultatea. Iar in 2005 a depus o cerere pentru dobandirea cetateniei. Nici pana astazi nu s-a rezolvat nimic. Mai mult, solicitarea ei a fost publicata in Monitorul Oficial Partea III dupa un an de la depunerea actelor. Desi acest lucru este o simpla formalitate. Dupa doi ani, in urma cu cateva zile, i s-a cerut sa faca un memoriu pentru urgentarea dosarului. "Am mari probleme din cauza tergiversarii cererii mele. Imi gasesc cu greu de munca. Carte de munca nu mi se face deoarece nu sunt cetatean roman. Ce vina am eu ca lucrurile merg asa de greu. In urma cu doua zile am fost sa vad ce se mai intampla cu dosarul meu. Mi s-a spus ca trebuie sa fac un memoriu in care sa rog urgentarea dosarului si sa mai depun niste acte. Si sa astept ca or sa ma sune ei in cateva luni sa-mi spuna daca memoriul pentru urgentarea dosarului a fost aprobat. Dar, chiar in cazul fericit in care mi s-ar accepta cererea pentru urgentarea dosarului, trebuie sa intru la comisie. Cu siguranta va mai dura ani buni", spune tanara.

Au găsit pasta de dinţi otrăvitoare!

În talciocuri sunt comercializate cele mai multe mărfuri contrafăcute

Într-un magazin din judeţul Dâmboviţa au fost descoperite, ieri, la vânzare, 40 de tuburi de pastă de dinţi care conţineau o substanţă periculoasă pentru sănătate

După Spania şi Italia, pasta de dinţi chinezească ce conţine dietilenglicol, o substanţă toxică, ce poate fi letală în cantităţi mai mari
de 0,014 miligrame, a fost descoperită şi în România. 40 de tuburi au fost oprite de la comercializare, într-un magazin din Târgovişte, judeţul Dâmboviţa.

Ziarul „Adevărul" a relatat pe larg, săptămâna trecută, despre pasta de dinţi care a pus pe jar SUA şi Europa.
Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor Dâmboviţa a retras, ieri, de pe piaţă 40 de tuburi de pastă de dinţi de 25 ml, respectiv 100 de ml, dintr-un magazin târgoviştean, din zona pieţei Pavcom.

Acum, inspectorii încearcă să afle dacă pasta de dinţi despre care se presupune că ar conţine dietilenglicol, o substanţă toxică, se găseşte şi în alte locuri. Elena Folescu, directorul executiv al OPC Dâmboviţa, a confirmat pentru "Adevărul" că a primit, la sfârşitul programului de lucru, un telefon de confirmare a existenţei substanţei incriminate.

"Am fost sunată de la laboratorul Larex din Bucureşti şi mi s-a comunicat că pasta de dinţi conţine această substanţă. Am primit informaţia verbal, încă nu am buletinul de analiză. Produsul
a fost oprit temporar de la comercializare".

Stelică Nicula, şef serviciu produse
nealimentare din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, ne-a declarat că, deocamdată, situaţia este neclară. "Până nu avem evaluarea globală, nu vom face o declaraţie.

Am fost plecat din ţară şi nu am ce să vă spun mai mult", a adăugat Nicula. De la biroul
de presă al ANPC am fost informaţi că "nu s-a găsit nimic. E o prostie. Cei de la Dâmboviţa au prelevat probe şi le-au trimis preventiv la Bucureşti, la Larex, ca să putem vedea dacă există ceva care ar putea afecta sănătatea consumatorilor. În niciun caz nu există un risc imediat. E o formă de panică. Pasta de dinţi respectivă a fost oprită de la comercializare în scop preventiv".

„Sunt deocamdată rezervat"

Adrian Călugăru, inspector-şef în cadrul Inspecţiei Sanitare de Stat, a aflat de la reporterul "Adevărul" că la Dâmboviţa există posibilitatea ca pasta de dinţi importată din China să conţină dietilenglicol, substanţa care a alarmat Statele Unite şi Europa.

Adrian Călugăru îi sfătuieşte pe oameni să nu intre în panică. "În orice caz nu e otravă. Vom vedea câtă populaţie a fost expusă şi dacă au apărut ceva modificări. Nu am suficiente detalii ca să spun ce se întâmplă cu cei care au consumat.

Nu cred că este o concentraţie care să fie mortală. Vreau să văd şi eu rezultatele. Sunt mai multe aspecte care trebuie luate în considerare. Dacă le spunem oamenilor să se prezinte la doctor, înseamnă că i-am înnebuni pe toţi.

Ministerul Sănătăţii a anunţat că a început epidemia de meningită

Medicul
specialist Adrian Streinu-Cercel a anunţat, astăzi, că în România a început o epidemie de meningită, deoarece în doar trei săptămâni au fost înregistrate 154 de cazuri. Boala afectează mai mult grupa de vârstă 5-30 de ani, este de natură virală şi se transmite pe cale digestivă.

Potrivit directorului Autorităţii de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii, dr. Rodica Costinea, s-a constatat o creştere a numărului de cazuri de meningită acută de etiologie virală raportate ca suspecte, în cadrul supravegherii neuroinfecţiei cu virus West Nile, organizată anual în perioada mai-octombrie, în 19 judeţe considerate cu risc (Alba, Argeş, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dolj, Dâmboviţa, Ilfov, Ialomiţa, Galaţi, Giurgiu, Mureş, Sibiu, Prahova, Tulcea, Teleorman, Olt şi municipiul Bucureşti). Astfel, în perioada 25 mai - 1 iulie au fost raportate 49 de cazuri, faţă de 29 înregistrate în săptămâna precedentă. În perioada 2-8 iulie au fost raportate alte 52 de cazuri, iar în perioada 9-15 iulie au fost raportate 53 de cazuri cu suspiciune.

Rodica Costinea a adăugat că din punct de vedere epidemiologic, cazurile nu au legătură între ele, deci se exclude transmiterea de la om la om. Ea a spus că suspiciunile au apărut mai mult la grupa de vârstă 5-30 de ani, de aceea, autorităţile au cerut investigaţii în legătură cu îmbăierea, care în corelaţie cu circulaţia mai intensa a enterovirusurilor (n.r. - virusuri cu localizare digestivă) în sezonul estival şi prezenţa acestora în apele de suprafaţă a condus specialiştii la ipoteza că boala ar putea avea o etiologie enterovirală (n.r. - digestivă şi virală).

Specialistul virusolog dr. Adrian Sterinu-Cercel a explicat că deşi doar patru cazuri din totalul suspiciunilor au fost confirmate ca fiind de meningită, autorităţile consideră că este un început de epidemie având în vedere că începând cu data
de 1 iulie, doar la Institutul Matei Balş din Bucureşti au fost înregistrate 74 de suspiciuni, iar zilnic apar între 3 şi 5 cazuri noi.

Streinu-Cercel a observat că virusul care a generat cele patru cazuri confirmate de meningită este nespecific pentru a genera această boală. "Este vorba despre virusul Echo 4 care în mod obişnuit generează boli
acute respiratorii şi foarte rar meningită. Nu este virus specific pentru meningită, dar viruşii îşi schimbă în ultimii ani modul de atac asupra sistemului
imunitar al oamenilor astfel încât să creeze infecţii mai puternice care să nu fie controlate prin medicaţie", a spus Streinu-Cercel.

Autorităţile recomandă controlul şi dezinfecţia fântânilor publice şi particulare şi verificarea calităţii apei în teritoriile afectate de secetă. Dr. Adrian Streinu-Cercel a explicat că este obligatoriu spălatul frecvent al mâinilor, mai ales înainte de masă şi după utilizarea grupului sanitar, consumul de apă potabilă numai din surse sigure sau eventual fierberea apei, spălarea fructelor şi legumelor, strângerea şi evacuarea gunoiului menajer, evitarea scăldatului în locuri neamenajate şi prezentarea la medic pentru simptome ca febră, cefalee, vărsături şi diaree.

Cod Portocaliu pentru 32 de Prefecturi

Meteorologii au emis în urmă cu puţin timp o nouă avertizare cod portocaliu, pentru zilele de 21 şi 22 iulie, care vizează 32 de prefecturi. În aceste zone se vor înregistra pe arii extinse valori de temperatură de 39-40 de grade şi izolat 41-42 de grade, anunţă specialiştii. Judeţele avertizate sunt Satu Mare, Arad, Timiş, Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Călăraşi, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani, în Municipiul Bucureşti, în vestul judeţelor Constanţa şi Tulcea, precum şi în zonele joase ale judeţelor Bihor, Caraş-Severin, Hunedoara, Alba, Gorj, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Vrancea, Bacău şi Neamţ.

În tot acest timp, avertizarea meteorologică pentru zilele de 19 şi 20 iulie se menţine. Joi a intrat în vigoare codul portocaliu, emis de meterorologi pentru o jumătate din ţară. Încă de miercuri însă, temperaturile au depăşit 40 de grade Celsius. Numai în ultimele 48 de ore, 11 persoane au murit din cauza căldurii. În jumătate din ţară se anunţă temperaturi care ar putea să depăşească 40 de grade, ceea ce înseamnă că la sol, în oraşele aglomerate, temperaturile vor atinge 60 de grade. 21 de judeţe plus
municipiul Bucureşti sunt în această situaţie.

Angajatorii au obligaţia, în această perioadă, să asigure condiţii speciale - ventilaţie, duşuri, apă şi adaptarea programului de muncă, pentru ca salariaţii să nu aibă de suferit din cauza temperaturilor ridicate. În toată perioada caniculei, angajatorii vor fi verificaţi dacă respectă legislaţia de către Inspecţia Muncii.

Iri si Moni, imagine fara voie pentru painea feliata

Un spot cu actori care ironizeaza viata mediatizatului cuplu face reclama la painea French Toast.

Irinel Columbeanu pare ca vine acasa, in Bentley-ul lui. „Motanica, vin acasa”, anunta el prin telefon. „Te astept, coconel”, ii raspunde consoarta, agitata. „Cand vine acasa, pregateste-i o felie de French Toast...”, se aude vocea din fundal, pe imaginea barbatului care vine acasa „...sa nu plece pe stomacul gol”, continua comentariul, de data
aceasta ilustrat de imaginea amantului grabit, care fuge in gradina, nu inainte de a gusta o felie de paine.

Tipul cu aparenta lui Columbeanu intra pe usa. „Misto”, spune el si ia o gura de paine. Final rotund: „French Toast - Cate felii, atatea posibilitati”, cu amantul prins de bodyguard.

La prima vedere reclama pare ca ii are ca protagonisti pe celebrii Irinel si Monica Columbeanu. La o privire mai atenta, se observa ca sunt actori. Desi asemanarea este evidenta, reprezentantii Vel Pitar (producatorii French Toast) spun ca e vorba doar de o coincidenta.

Soferul agentiei, „Columbeanu” de ocazie

Spotul este disponibil pe internet, dar campania va fi lansata abia la toamna. Reclama a ajuns on-line printr-o „scurgere”, clientul
neavand intentia de a o afisa acum. De altfel, spotul va fi urmat si de alte executii, dar Vel Pitar tine deocamdata secrete scenariile.
Directorul de creatie al agentiei de publicitate Next Advertising, Liviu David, s-a abtinut de la comentarii, „pana la lansarea spotului”. Compania
Vel Pitar a raspuns in aceeasi nota: „Exista intradevar in lucru o campanie pentru brandul French Toast, iar orice date
referitoare la concept creativ, agentie, target sau alte detalii specifice vor fi comunicate in momentul lansarii campaniei”.

Irinel Columbeanu nu este deranjat de spotul pentru paine si e constient de „capacitatea de vanzare a numelui”. „Eu pot fi asociat cu multe produse”, a declarat el. „Este cam saracacios. Putea fi mai bine realizat”, a spus Columbeanu despre spot.

Rolul lui Columbeanu a fost interpretat de soferul agentiei Next Advertising. „Vocea seamana. Nu e rau jucat. Dar este ca diferenta intre cafea si nechezol. Puteau sa-l faca cu noi”, a continuat el.

Irinel Columbeanu spune ca imaginea lor a fost folosita, „dar la limita legalului”. „E un pic necinstit. Daca m-ar fi sunat, foarte probabil ca nu i-as fi refuzat, dar nefacand-o, ma mai gandesc”, a spus el. „Un telefon era destul. O sa ma gandesc ce reactie voi avea atunci cand va aparea spotul.”

Prostiti in fata

Raspunsul companiei Vel Pitar este surprinzator. Explicatiile oferite pentru EVZ jignesc chiar si inteligenta unui telespectator mai putin cunoscator intr-ale lumii mondene.

„Nu exista nicio intentie de asemanare a personajelor din spotul publicitar cu cuplul mentionat de dumneavoastra”, a raspuns Ramona Sevastre, coordonator relatii publice Vel Pitar, compania care detine brandul French Toast. Si Irinel Columbeanu a ras cand a auzit explicatia companiei.

Pozitia Vel Pitar are pe alocuri si tente ironice: „Orice similitudini sunt pur intamplatoare. Probabil singura asemanare poate fi ca sunt potentiali consumatori ai produselor din gama French Toast”.

Raspunsul continua, de data aceasta mult mai generos, cu detalii despre pozitia French Toast pe piata romaneasca si despre modul de fabricatie al painii (cu tehnologia), de la selectarea fainii si pana la ambalare.

Parerea specialistului

„French Toast... hmmm, numele te duce cu gandul inevitabil in cel putin doua directii (din pacate, amandoua la prima mana): fie „boulangerie francaise” - adica brutarie priceputa frantuzeasca, fie „french kiss”/”menage a trois”/ „les grands amants” - adica aventura de alcov adusa de natiunea verisoara la rang de arta. Alegerea celei din urma ca si directie creativa putea fi, in mod evident, exploatata generos. N-as putea spune ca executia de fata ii face dreptate. Se amendeaza mondenul romanesc de carton (bravo pentru asta), dar pe de alta parte e cam ieftina si realizarea noastra. Previzibila, folosind ca mai veche gluma cu amanti din carte. asta e pacatul, ca uneori nu trecem de prima pagina.” Razvan Capanescu, Creative Director Publicis Romania